Vin sărbătorile, nu rupeți magazinele, îmi spunea răzând un bun prieten. Am râs și eu, dar acest îndemn m-a făcut să devin sobru, să înțeleg că până și sălăjenii au început să uite de liniștea Crăciunului, de stea, de adevăratele pregătiri pentru sărbători, de colac, de nuci, de colindă și colindători. Sărbătorile înseamnă tot mai mult vizite nesfârșite la centrele comerciale, cadouri sofisticate, telefoane mobile noi și nesfârșite postări pe facebook ale fotografiilor realizate în fața unor șeminee false.
Există însă și sălăjeni care cred în adevărata atmosferă a sărbătorilor, oameni simpli care încă mai încearcă să aducă un strop de magie pentru seara de Crăciun. Ileana Grațiana Pop se numără printre cei care le povestesc tinerilor despre obiceiuri, despre pregătirile de Crăciun, de Anul Nou, despre traista cu nuci și despre colinda feciorului. „Să nu uităm că suntem în perioadă de post. Mai avem câteva zile până la Crăciun, iar colinda trebuie pregătită. Împodobim stelele pentru copii, folosim hârtie colorată, steluțe, panglici, să fie cât mai frumoase. Săptămâna asta facem și cozonacii, colăcuții și repetăm colinda, să o știm bine, să o zicem frumos”, mi-a spus Ileana Grațiana Pop. Sălăjeanca e supărată, crede că adevăratele obiceiuri s-au pierdut, iar cei mai mulți tineri nu sunt preocupați de tradiție, de adevărata atmosferă a Crăciunului. Femeia mi-a povestit de nenumărate ori despre seara de Crăciun de acum 50-60 de ani. „Pruncii se duceau la colindat și primeau nuci și colaci, le puneau în traistă, zăpada era mare. Ne duceam acasă înghețați, dar fericiți”, mi-a povestit sălăjeanca din Ciumărna. „Asta-i săptămâna în care toată lumea se pregătea de Crăciun. Hainele erau curate, casa era pregătită, ștergarele erau așezate, colinda era învățată, erau pregătite coptăturile, cozonacii, colacii, colăcuții pentru copii, friptura pentru Crăciun, pălinca era pusă în sticlă, clisa și cârnații erau coborâți din pod, Crăciunul era sărbătoarea bucuriei. Îmi aduc aminte de copilărie, oamenii se vizitau, se colindau, se aveau bine împreună. Acum sunt agitați, sunt încrâncenați, parcă sunt supărați. Vin sărbătorile și mulți stau închiși în casă. Așa a ajuns lumea asta”, mi-a mai povestit Ileana Grațiana Pop.
Steaua și hârtia colorată
Angela Maxim din Răstolțu Mare a înființat un muzeu al satului. Mi-a vorbit despre colecțiile sale, iar în muzeu am dat și peste o stea, o stea folosită de copii pentru a merge cu colinda. Confecționată din lemn, steaua are o formă rotundă, altele au și colțuri și sunt acoperite cu hârtie colorată, iar în centru au imagini cu scene biblice specifice Crăciunului. În interiorul cutiei din lemn se află un clopoțel. Sunetul clopoțelului este intensificat prin simpla mișcare a stelei. În alte zone din Sălaj, mai ales în localitățile de pe Valea Agrijului, steaua este o cutie împodobită și acționată de un sistem complex de pârghii prinse în formă de cruce. Printr-o simplă acționare manuală, pârghiile se distanțează, iar steaua se întinde. Spectacolul oferit de micii colindători cu asemenea stele este unul deosebit. Stelele cu „ciucuri” se întind spre centrul camerei.
„Corindătorii și corinda feciorului”
Desigur, obiceiurile sunt multe și diferite și în Sălaj. În zona Cizer, tinerii se duc a „corinda”, iar colindătorii sunt „corindători”. Colindătorii sunt tineri necăsătoriți, feciorii satului. Momentul este pregătit cu cel puțin două sau trei săptămâni înainte. Totul are loc sub supravegherea unui localnic mai în vârstă, a unui sătean care știe colinde vechi, unele cu specific local. Pregătirea colindelor presupune repetiții, iar repetițiile au loc seara și reprezintă și un fel de socializare. Aici se colindă, se râde, se glumește. Colinda începe la biserică, acolo unde preotul rostește o rugăciune, îi binecuvântează pe colindători și colinda poate începe. Uneori, colindătorii erau însoțiți și de un muzicant care „zâce din ceatăra cu goarnă”, iar fetele erau jucate. Dimineața, toți feciorii care au fost la colindat se duceau la biserică, acolo unde toți cei prezenți colindau la finalul slujbei.
Sărbătorile prezentului și goana după cumpărături
Cercetătorul științific Camelia Burghele mi-a spus de nenumărate ori că apropierea sărbătorilor înseamnă acum, de cele mai multe ori, agitație, goana după cumpărături și îndepărtarea de adevăratele valori. Excepțiile există și sunt întâlnite în diferite zonele ale Sălajului, acolo unde tinerii au înțeles că sărbătorile au un cu totul alt rol. Vin sărbătorile, nu rupeți magazinele!
